∴ Sorin Dragan BLOG

∴ Sorin Dragan

∴ Sorin Dragan — Sun, 24 Jan 2010 15:00:36 +0000

Tristete si Bucurie - Ion Barladeanu - Lumea vazuta de Ion B

∴ Sorin Dragan — Mon, 28 Dec 2009 00:10:53 +0000

Am ajuns aici dintr-o intamplare. Trecand grabit peste ceea ce credeam ca vreau sa vad, am ajuns sa privesc ceva ce in prima faza mi-a atras doar atentia. Nenorocul de atunci a facut sa nu-mi pot satisface dorinta de a-mi completa spontaneitatea atentiei cu profunzimea de care acum stiu ca am fost privat atunci.
Dar lucrurile nu au ramas asa. Pentru ca in alta zi, din intamplare, mi-au ajuns in fata ochilor aceleasi imagini familiare. Imaginile unui film reportaj care prima data nu reusise decat sa-mi starneasca atentia. De la acest prag am si reluat evaluarea perceptabilitatii. Numai ca ceva sa intamplat. Ceva ce mi-a transformat fragila nuanta de atentie in ceva emotionant; in ceva ce a facut ca in ochii pe care-i pastram pentru perceptia cotidiana, sa apara acum, asa, in urama a ceea ce vazusem, …sa apara lacrimi.
Acel ceva este un amestec de simplitate, genialitate, si paradoxal, bucurie si tristete in acelasi timp. Am si acum lacrimi in ochi. Si este pentru prima data in viata mea cand lacrimile imi umezesc ochii nu doar din entuziasmul fericirii sau din amaraciunea unei suferinte. Este pentru prima data cand lacrimile imi curg pe obraz pentru fericire si tristete in acelasi timp. Pentru bucurie si amaraciune. Este un sentiment straniu. Sa nu-ti poti stapani lacrimile nestiind de fapt pe moment, carui argument trebuie sa ii dai crezare. Plang oare de bucurie…? Plang oare de tristete…?
Ca sa poata deschifra si altcineva starea mea, trebuie sa mai spun cateva lucruri. Cel mai important de spus este un nume. Si acest nume este Ion Barladeanu. Ion Barladeanu care pentru mine pana acum nu insemna nimic. Bucuria si tristeatea sau nascut in mine datorita unui genial film in care un om ca Dan Popescu, cum probabil rar mai exista, a reusit sa puna in valoare pe langa latura artistica a unui talent necunoascut, si emotionalitatea unei triste realitati. Genialitatea celui care a semnat scenariul, regia si imaginea, Alexander Nanau, a facut ca acest film sa fie probabil cel mai bun film reportaj pe care am reusit pana acum sa il vad. Filmul reportaj se numeste „Lumea vazuta de Ion B.” si este probabil si cel mai bun film reportaj realizat de HBO.
Intr-o lume in care ipocrizia, nonvaloarea, impertinenta, falsitatea si lipsa de bun simt sunt pretutindeni in jurul nostru, avem noroc ca expresia artei ne salveaza frumosul care nea mai ramas ascuns undeva acolo in noi, ferit in sufletele noastre de invadarea chitch-ului si a lipsei de expresivitate a nuantelor curate spiritual. Am descoperit cat de uman este talentul si expresia acestuia. Am aflat ca nimeni si nimic nu poate aseza lucrurile altfel decat asa cum sunt ele. Am vazut cum un gropar betiv poate fi genial. Acum ma intreb ce as fi putut eu sa fac pentru el. De ce a ajuns sa fie betiv? De ce a muncit doar in locuri grele cu gandul doar de a avea putinul care sa-i dea sens vietii de maine? De ce societatea nu este capabila sa depisteze astfel de talente si sa le puna in valoare pentru a fi modele pentru noi toti? Dar in acelasi timp, gandindu-ma la mizeria in care de-a lungul istoriei nenumarati artisti si-au nascut operele, pot sa spun acum ca genialitatea este lipsita de plan, este incapacitatea dorintei culpave, este amestecul de a gandi si a creea, este emotia de a face ce iti este menit sa faci. Este pasiunea cu care expresivitatea talentului reuseste sa patrunda in sufletele avide de linistea si calmul artei.
Genialitatea sta in simplitate. Si ori de cate ori reusim sa trecem peste barierele ridicate de canoanele noii societati, reusim sa privim dincolo de ura si meschinarie. De multe ori am crezut ca arta sa exilat la marginea societatii si de fiecare data cand vom dori sa o gasim, trebuie sa facem eforturi considerabile ca sa intram in contact cu ea. Dar vazand acest film am realizat ca arta este acolo unde nu te astepti; este acolo unde poate nu a reusit sa patrunda meschinaria groteasca a uratului; este in sufletele ce stiu sa fie libere.
Imboldul de a scrie aceste randuri a venit din sentimentle contradictorii ce mi-au generat starea pe care o am acum. Ma bucur si sunt trist si aceste sentimente la traiesc in acelasi timp. Ma bucur ca arta inca traieste acolo unde nu te astepti. Ma bucur ca mai exista oameni care sa puna in valoare asa ceva. Ma bucur ca genialitatea nu tine cont de conditia umana si ca cei ce in ziua de azi se considera „alesi” nici nu pot indrazni sa se apropie de esenta frumosului.
Pe de alta parte sunt trist. Sunt mahnit ca azi cand ne laudam cu atatea realizari, nu reusim sa punem in valoare ceea ce avem mai de pret. Sunt trist ca oranduirea umana nu e dreapta. Sunt mahnit ca majoritatea semenilor nostri nu pot face nimic pentru o cauza nobila. Sunt trist pentru ca de multe ori destinul este crud si nu da celor meritorii toata consideratia.
Dar poate ca acest amestec de bucurie si tristete face ca viata sa aiba sensul pe care coordonatele perceptiilor noatre reuseste sa il dea. Bucuria si tristetea este baza amalgamului de trairi si sentimente umane ce ne defineste ca oameni. Ceea ce este minunat, este ca aceste elemente simple ale manifestarii spirirtului uman, bucuria si tristetea, le-am trait astazi intr-un amestect perfect ca mi-a deschis supapa ce o tin mai mereu inchisa, incercand sa ma feresc de grobianismul cotidian. Acest amestec simultan de bucurie si tristete l-am trait azi vizionand un film emotionant: „Lumea vazuta de Ion B.”
Respect Dan Popescu, Gratitudine Alexander Nanau, Compasiune Ion Barladeanu.

Lumea vazuta de Ion B

Ion Barladeanu - Lucrari - Opere - Colaje

Umbre

∴ Sorin Dragan — Wed, 08 Jul 2009 05:43:12 +0000

O umbra… doua umbre…. e nevoie oare de un contur pentru a defini o stare? Eu mi-am regasit-o in sugestia unor umbre. Privind nisipul pe care pluteau umbrele, mi-am amintit de ceva drag mie…. de o stare de bine.. de un zambet simplu…. de o atingere a sufletelor.
Ascunse in lipsa luminii, siluetele pot fi ce vor ele. E cel mai frumos. E cel mai simplu. Aste ca atunci cand inchizi ochii si iti lasi imaginatia sa te poarte acolo unde doar visele indraznesc sa ajunga. Dar oare ce pot fi doua siluete conturate de lumina ce le naste? As vrea sa cred ca pot fi orice; pentru ca eu asta simt. Doua siluete care ascund in intunericul conturului ce il delimiteaza, emotii lacrimi, bucurii, durere, zambete, furie, deznadejde, pasiune. Acum cand siluetele stau una langa alta, poate ca toate aceste emotii ascunse in conturul lor nu pot iesi „la lumina”; si poate e mai bine asa. Pentru ca emotiile intime se pastreaza ascunse. Siluetele sunt la fel ca noi toti. Un amestec de emotii. Si poate ca, la fel ca si noi oamenii, si siluetele unor umbre cauta sa-si gaseasca perechea. Poate ca la fel ca si noi oamenii, si siluetele aspira spre implinire. Si poate ca spre deosebire de noi oamenii, poate ca siluetelor le este mai usor decat noi. Si asta pentru ca unii din noi nu sunt atat de frumosi pe cat sunt asteptarile altora. Siluetele sunt negre. E mai simplu asa. Dar totusi le lipseste expresia unui sentiment si poate ca, asemeni unui orb care-si ascute simturile cu care a mai ramas, la fel si siluetele isi pot exprima sentimentele printr-un mod mult mai natural si mai intens. Ele nu pot sa zambeasca fals, ele nu pot sa vorbeasca ”frumos”, ele nu pot sa se contopesca fizic; ele pot doar sa exprime setimente intr-un mod in care si noi oamenii ar trebui sa invatam sa o facem.

Este frumos… doua siluete… doar ele si ceea ce-si pot oferi. Privesc o umbra cum se apropie de alta. Privesc cum conturul este aproape sa se contopeasca. Imi imaginez cum culorile ar vibra dar intunericul umbrei nu le lasa decat sa isi arate ce au; si anume negrul care ascunde atata mister.

Privesc cum siluetele se apropie si mai mult. Si ma intreb de ce? E un joc? E o stare care poate sa se piarda odata cu lumina ce la poate face sa dispara? Nu stiu ce sa zic…. Totusi se apropie….

Si apropierea face ca siluetele sa prinda un contur comun, care mai este despartit doar de o mica parte a ratiunii care face ca mintea sa te privesca si sa te intrebe daca umbra amandurora poate sa creeze intradevar un contur comun. Poate ca sunt umbre pereche.. ☺ care au fost prea mult timp in lumina sentimentelor nesigure, si care acum cauta linistea intunericului. Liniste in care poti sa te regasesti. Liniste in care poti sa iti revezi cu luciditate conturul vietii.

Si daca acest contur se uneste, cele doua umbre pot sa formeze o umbra comuna, in care spiritul sa poata sa zambeasca si el. Dar privind, vad ca umbrele s-au unit. Acum nimic „nu le mai desparte”. Poate doar o raza de lumina care inca mai sta intre cele doua siluete dar care acum nu se mai vede. Si asa am inteles din nou, si poate acum cu mai multa luciditate, ca cele mai importante lucruri sunt cele care nu se vad. Cele mai adanci sentimente au sansa foarte rar sa iasa la lumina. Si asta face de multe ori sa nu vedem lumina care ne desparte. Si poate ca acest lucru este cel mai important. Poate ca atunci cand ne vedem in conturul sentimentelor noastre ne ascundem de fapt de noi. Ascundem ceea ce poate sa faca din noi niste fiinte care pot sa accepte deopotriva binele si raul in orice forma a lui. Poate ca asta face ca atunci cand trebuie sa fim buni, sa nu uitam sa o facem. Poate asta ne ajuta sa fim mai aproape. Poate asta ne face sa ne bucuram.

Siluetele s-au apropiat…. Acum formeaza un singur contur delimitat doar de imaginatia celor doua umbre. Definesc un spirit ce poate sa se nasca din lumina ochilor fiecaruia. Contureaza o siluata ce acum ii reprezinta pe amandoi. Le poarta impreuna gandurile, emotiile si destinul.

In mod normal as prefera sa fie lumina, dar daca asta ar distruge apropierea celor doua umbre, atunci as prefera sa stau mereu intre zi si noapte…. acolo unde poti fi simplu si bun ca o umbra si sensibil si increzator in lumina ce-ti defineste conturul.

Umbre pe nisip

∴ Sorin Dragan — Wed, 08 Jul 2009 04:44:18 +0000

Umbre pe nisip - S&L 08.07.2009
http://picasaweb.google.com/sorindragan/UmbrePeNisip07Iulie2009#

Sta sa ploua

∴ Sorin Dragan — Sat, 20 Jun 2009 11:28:49 +0000

http://picasaweb.google.com/sorindragan/StaSaPloua19Iunie2009#

Sta sa ploua
dupa un scenariu de Lia Bugnar

Regia: Veronica A. Cara

Peti - Rucsandra Nedelcu
Gena - Luiza Ionescu
Cuce - Luciana Popa
Paul - Paul Alexandru

Aparitii scenice : Ioana Bercaru, Daniel Popescu

Bucuresti 19 iunie 2009

Scaunele

∴ Sorin Dragan — Mon, 15 Jun 2009 11:11:23 +0000

Scaunele - Bvlandra 14 iunie 2009 - Fullscreen slideshow

Scaunele
de Eugene Ionesco

Teatrul Bvlandra - Bucuresti 14 iunie 2009

Bătrâna Oana Pellea
Bătrânul Răzvan Vasilescu
Oratorul Gabriel Spahiu

Regia: Felix Alexa
Scenografia: Diana Ruxandra Ion

Vintage Fest

∴ Sorin Dragan — Mon, 15 Jun 2009 11:04:11 +0000

Vintage Fest fullscreen slideshow

Vintage Fest - Bucuresti 14 iunie 2009

Comedia norilor

∴ Sorin Dragan — Sun, 14 Jun 2009 00:24:23 +0000

Comedia norilor
după Aristofan
13 iunie 2009

Strepsiade: Alexandru Bindea
Socrate: Mircea Albulescu
Fidipide: Răzvan Oprea
Corul norilor: Ileana Stana Ionescu
Simona Bondoc
Oana Vânătoru
Afrodita Androne
Raluca Petra
Victoria Dicu
Corifeul: Ovidiu Cuncea
Raţionamentul drept: Monica Davidescu
Raţionamentul nedrept: Ilinca Goia
Pasias: Dragoş Ionescu
Aminias: Andrei Duban
Sluga lui Strepsiade: Silviu Oltean
Discipolii lui Socrate: Eduard Adam
Mihai Calotă
Daniel Badale
Axel Moustache

Molto, gran’ impressione

∴ Sorin Dragan — Fri, 12 Jun 2009 19:02:38 +0000

Molto, gran’ impressione
de Romulus Vulpescu
12 iunie 2009

Distribuţia:
Boian: Mircea Albulescu
Doamna Mase: Ileana Stana Ionescu
Costache Caragiali: Tomi Cristin
Coana Tincă: Magda Catone
Poetul: Ovidiu Cuncea
Cocoana Elenca: Ileana Olteanu
Cocoana Smaranda: Ilinca Goia
Cocoana Catinca: Monica Davidescu
Greceanu: Andrei Duban
Teodorini: Armand Calotă
Sterian: Dorin Andone
Nicolau: Răzvan Oprea
Silviu Biriş
D-ra Homiceanu: Raluca Petra
D-ra Marghioliţa: Oana Vânătoru
Idieru: Orodel Olaru
Dumitru: Daniel Badale
Eduard Adam
Leanca: Afrodita Androne
Rodica Ionescu
Anton: Silviu Oltean

Iubiri interzise

∴ Sorin Dragan — Thu, 11 Jun 2009 18:43:54 +0000

Iubiri interzise de Yukio Mishima cu Marius Manole, Marius Bodochi, Teodora Mareş, Carmen Ungureanu, Brânduşa Mircea - TNB 11 iunie 2009